De la Portal semantic Pagini Favorite

   cutremurul din 1977

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter și a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Tot orașul Zimnicea a fost distrus, și s-a trecut la reconstruirea sa din temelii.

Cutremurul a afectat de asemenea si Bulgaria. În orasul Sviștov, trei blocuri de locuinte au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit

În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale erau confuze, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.

Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii, și pompierii români au făcut eforturi supraomenești pentru a salva cât mai multe vieți.

Mulți cetățeni au intrat în panică, majoritatea ieșind în stradă. Iată mărturia soldatului Mircea Nemigean din București: „Eram santinelă pe acoperișul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului șapte. Noaptea era destul de luminoasă și de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simțit acoperișul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva și cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau. Și toate clădirile se înclinau de-o parte și de cealaltă ca și copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracțiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a și întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Și p-ormă s-au stins toate luminile... pe cer era un uriaș arc de foc, ca și cum s-a produs un scurtcircuit în tot orașul... Și atunci am zis: «Gata, cred că-i gata orașul!».

Deși reacția autorităților a fost slabă în primele ore, foarte mulți oameni au ajutat din proprie inițiativă la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Ulterior apelului prezidențial s-a trecut la sporirea producției de alimente primare, pentru a asigura necesarul populației, la restabilirea rețelelor utilitare (apă, gaz, telefoane, curent). Mulți au lucrat ore în șir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toată țara către zonele afectate.

Cutremurul a afectat și monumente de arhitectură. Din păcate, regimul trecut a folosit pretextul „cutremurului” pentru a demola o serie de clădiri care, dintr-un motiv sau altul, erau „incomode” pentru el. Astfel, Biserica Ienei aflată în stânga blocului „Dunărea” , în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu și vis a vis de hotelul Intercontinental și Teatrul National, a fost pur și simplu demolată pentru că prezența ei „deranja”. În cadrul lucrărilor de demolare ale blocului „Dunărea”, turla bisericii a fost lovită intenționat cu utilajul de demolare. Din acest moment a început o cursă în care, pe de o parte oamenii de cultură (arhitecți, artiști plastici, etc.) încercau să oprească lucrările de demolare, iar pe de altă parte armata (direct implicată în acțiunea de înlaturare a urmelor cutremurului) se străduia sa facă să dispară cât mai repede acest monument și lăcaș de cult. Din nefericire, monumentul nu a fost salvat, odată cu el dispărînd și picturile murale făcute de către Gheorghe Tattarescu, ca și cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistică.

De asemenea, fostul sediu al Uniunii Artiștilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol, a căzut victimă aceleiași acțiuni.

Odată pornită, acțiunea de înlăturare a cât mai multe monumente de arhitectură și lăcașe de cult s-a extins și asupra colecțiilor și colecționarilor de artă. Sub pretextul „punerii la adăpost” a operelor de artă, colecțiile particulare și casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea care s-a finalizat mai târziu a Muzeului Colecțiilor. Este cazul casei memoriale Muzeul Gheorghe Tattarescu din care au fost luate lucrările de artă și depozitate „în siguranță”. După multe presiuni făcute de Georgeta Wertheimer, nepoata pictorului, lucrările s-au reîntors în casa memorială.

Printre victimele cutremurului s-au numărat și câteva personalități marcante:

• Toma Caragiu
  * A. E. Baconski
  * Alexandru Ivasiuc
  * Mihai Gafița
  * Corneliu M. Popescu
  * Alexandru Bocăneț
  * Doina Badea
  * Savin Bratu
  * Daniela Caurea
  * Mihail Petroveanu
  * Veronica Porumbacu
  * Eliza Petrăchescu
  * Tudor Dumitrescu
  * Ioan Siadbei
  * Mihaela Mărăcineanu
  * Nicolae Vatamanu
  * Liviu Popa
  * Tudor Stavru
  * Viorica Vizante
  * Florin Ciorăscu
  * Filofteia Lăcătușu
  * Despina Ghinokastra Istrati
  * Corina Nicolescu
  

Evaluarea riscului seismic

• - Este necesar pentru unele constructii din regiunile populate sa se alcatuiasca de catre ingineri o serie de studii pentru fiecare zona in parte, in scopul estimarii riscurilor seismice.

In zonele locuite este mult mai probabil sa apara probleme la cutremure de genul distrugerea unui baraj sau stricarea unui reactor nuclear, de exemplu, decat de la stricarea unei tevi de petrol.

Factorii necesari evaluarii riscului seismic

Factorii care trebuie luati in considerare pentru evaluarea unui risc seismic au fost bine definiti.Acesti factori sunt:

• Realizarea unei harti structurale geologice a regiunii si un studiu a celor mai recente miscari tectonice;
• Selectia faliilor active din regiune si tipul deplasarilor (lateral-stanga etc.). In plus sunt necesare criterile geologice pentru miscarile faliilor in holocen (acum 10 mii de ani);
• Realizarea unei harti a structurii geologice a locului respectiv si a imprejurimilor, cu o atentie marita asupra stratului superficial de roca.

Astfel de harti arata tipul de roca, structura suprafetei faliilor si incude evaluari ale unor lungimi probabile, continuitatea si tipul miscarilor unor asfel de falii.

• In cazul unor falii care se misca de la sine, explorarile geofizice sunt folosite pentru a defini si afla locatia celor mai recente rupturi de falii. Probele geofizice se gasesc uneori incluse in masuratorile rezistentei si a gravitatii in lungul profilului normal al faliei.
• Verificarea nivelului de apa din pamant in vecinatate, pentru a determina daca barierele de apa din pamant sunt prezente, ceea ce poate fi asociat cu falia, si afecteaza solul in urma zguduirii.
• O detaliata documentare istorica privind cutremurele din zona si din jurul acesteia. Cataloagele seismice ale evenimentelor de-a lungul timpului sunt necesare pentru prepararea listelor cu posibilele cutremure.... mai mult despre Evaluarea riscului seismic^[1]